Stresul la locul de muncă. Cauze, simptome și tratament

Pe vremuri, lucrurile erau mai simple. Aveam câteva reacții spontane la întâlnirea cu pericolul sau a lucrurilor care ni se păreau dificile: fugeam, luptam sau înghețam. Cu timpul, umanitatea a evoluat și nu mai putem vorbi de activități primitive, cum ar fi vânatul, care cauza un anume stres – așteptatul pradei, creșterea tensiunii în timp ce vânătorul aștepta să înfigă sulița dar și așteptarea celor de acasă pentru ca vănătorul să se întoarcă cu cele de-ale gurii. Toate acestea erau niște situații de supraviețuire, la care era obligatoriu ca oamenii să se adapteze. O parte din aceste reacții primare fac parte și din repertoriul nostru de emoții actual.

Stresul a fost cu noi încă de la începuturile omenirii și nu poate fi discutat în valențe (bun sau rău) ci percepția noastră asupra lui face ca el să ne ajute ,,să vănâm’’ sau să fugim din cauza lui.

Modalitatea în care percepem o activitate ca fiind stresantă, ne va influența și reacțiile biologice, comportamentale sau gândurile. În continuare vom povesti mai multe despre stres și cum îl putem transforma dintr-un inamic, într-un aliat de nădejde.

Ce este stresul?

Stresul este o reacție la o situație pe care o înfruntăm. Tindem să ne simțim stresați când percepem că cererile sunt mai mari decât resursele noastre. Spre exemplu, cineva care se simte confortabil să vorbească în public nu se va îngrijora în momentul în care trebuie să ofere o prezentare, pe când o persoană care nu are încredere în abilitățile sale de vorbit în public și va fi nevoită să susțină o prezentare va simți un stres mai mare.

Sursele obișnuite de stres pot include evenimente majore din viață precum mutatul sau schimbatul slujbei. O teamă pe termen lung precum o boală sau creșterea copiilor, pot fi considerate de asemenea, stresante. Pentru unii, chiar și a confrunta traficul de zi cu zi poate fi o sursă majoră de stres.

Stresul la locul de muncă este un răspuns dăunător psihic și emotional, care se poate întâmpla atunci când există un conflict între cererile locului de muncă asupra angajatului și resursele pe care le are angajatul. În general, o combinație de cereri înalte la un job și un nivel scăzut de resurse al angajatului asupra situației, cauzează stres.

Stresul la locul de muncă poate avea legătură cu un singur eveniment, dar și mai multe origini. Acesta poate produce impact atât către angajați, cât și către angajatori. În general, stresul este considerat potrivit pentru a ne motiva. Acest stres, în literature de specialitate se mai numește și stres pozitiv. Însă, când stresul se întâmplă în cantități de negestionat, se pot întâmpla schimbări atât mentale cât și fizice care pot fi dăunătoare.

Tipuri de stres

Există mai multe clasificări ale tipurilor de stres, însă una dintre cele mai utilizate este cea care ține contul de factorul stresor și consecințele acestuia asupra persoanei. Urmărind această clasificare, putem observa că există următoarele tipuri de stres.

  • Stresul fizic care poate fi cauzat de răni, infecții sau operații, activitate fizică intensă, poluarea mediului (pesticide, ierbicide, toxine, metale grele, lumină neadecvată, radiații, sunet), boală, oboseală, nivel scăzut de oxigen, hipoglicemie, inechilibru hormonal sau biochimic, stres cauzat de dietă (deficiențe nutriționale, alergi, tipare de mâncat nesănătos), deshidratare, abuz de substanțe, probleme cu dinții etc.
  • Stresul psihologic care ar putea avea ca substrat stresul legat de emoții precum resentimente, frici, frustrare, tristețe, furie, stresul cognitiv – care se poate întâmpla când este nevoie să asimilăm prea multă informație într-un timp scurt, senzația că timpul trece prea repede, vinovația, îngrijorarea, gelozia, rezistența, atașamantele, critica de sine, perfecționismul, anxietatea, atacuri de panică sau stresul perceput asupra rolurilor sociale, poveștilor, atitudinilor sau privirea asupra lumii.
  • Stres psihosocial care are legătură cu dificultățile în relațiile cu cei din jur (parteneri, copii, vecini, familie, angajator, colegi), lipsa suportului social, lipsa resurselor adecvate pentru supraviețuire, pierderea locului de muncă, pierdea celor iubiți, falimentul, izolarea.
  • Stres psihospiritual: o criză a valorilor personale, a sensului în viață, a merge din inerție în loc de a avea o viață productivă, satisfăcătoare și cu sens care vine adesea cu dezaliniere a credinețelor individului asupra modului în care trăiește.

Din punct de vedere al duratei, îl putem identifica în felul următor:

  • Stres acut – se desfășoară pe o perioadă scurtă de timp, considerat adesea acel ,,stres pozitiv’’.
  • Stres cronic – se desfășoară pe o perioadă lungă de timp, devenind un obicei al vieții.

Factori de stres la locul de muncă

Un model clasic care explică tipurile de stres la locul de muncă este modelul JD-R (Bakker & Demerouti 2007) care ne explică principali factori stresori pe care îi întâlnim la locul de muncă.

Aceștia pleacă de la supoziția că fiecare dintre noi are un set de resurse personale – emoționale, fizice, de timp, de cunoștiințe care se unesc cu resursele de la locul de muncă precum suportul colegilor, coeziunea echipei, armonia locului de muncă, autonomia și suportul supervizorului pentru  a face față cererilor de la locul de muncă.

Pentru ca procesul să se desfășoare cu un impact pozitiv, cu un stres cât mai redus, este necesar ca individul, având aceste resurse, să reușească să îndeplinească cererile organizației.

Câțiva dintre factorii care ar putea cauza stres în cadrul organizației sunt:

  • Cultura organizației;
  • Cererile organizației;
  • Controlul (autonomia) pe care angajatul îl are asupra sarcinilor;
  • Relațiile din organizație care pot fi funcționale sau disfuncționale;
  • Schimbarea organizațională ;
  • Rolul în organizație:
    • Ambiguitatea de rol – angajatului nu îi este clar ce trebuie să facă;
    • Conflictul de rol – angajatul își suprapune unele activități cu ale altui angajat;
  • Suportul perceput de angajat pentru îndeplinirea responsabilităților;
  • Interferența acasă – muncă (eng. Work-life balance).

Dacă aceștia factori încurajează și oferă suport angajatului să își facă sarcinile cât mai bine, este puțin probabil ca angajatul să perceapă că activitățile sunt stresante. Un punct important este claritatea sarcinilor și evitarea posibiltății ca angajatul să aibă confuzie legat de sarcini, roluri sau despre autonomia pe care o are.

            Pentru fiecare dintre factori, există intervenții la nivel de organizație care se pot face pentru a diminua stresul perceput de angajat.

Pentru început, este important ca persoană să fie conștientă care este sursa stresului și efectele acestuia pentru a putea folosi strategii eficiente pentru a-și crește resursele personale și organizaționale de a-i face față, despre acest aspect, vom vorbi în partea de gestionare a stresului. Deoarece stresul poate fi perceput de fiecare având o cauză diferită, personală.

Din experiența mea ca psiholog am observat că odată ce stresorul a fost identificat, procesul de găsire a soluțiilor a fost mult mai ușor de derulat. Câteodată acei ,,stresori’’ vin de unde clienții nu se așteaptă și își găsesc noi resurse și soluții pentru a face față la aceștia.

Psiholog George Alexandru Bunescu

Simptome pe care le putem observa, ca efect al stresului

  • senzația de anxietate, irascibilitate sau lipsă de energie;
  • apatie, scăderea interesului în muncă;
  • probleme de somn;
  • oboseală;
  • probleme de concentrare;
  • lipsa timpului pentru relaxare sau activități care ne fac plăcere;
  • o predispoziție către acidente și a uita anumite activități;
  • o creștere a consumului de alcool, țigări, cafeină sau droguri;
  • management ineficient al timpului și standarde de muncă scăzute;
  • absenteismul;
  • neglijerea de sine și schimbarea în aparențe;
  • retragerea social.

Managementul stresului la locul de munca

Pentru a face față factorilor stresori din viața noastră, există câteva strategii eficiente, care pot fi personalizate către fiecare individ care se întâlnește cu stresul. În rândurile de mai jos enumerăm câteva tehnici pe care le puteți folosi pentru a gestiona mai bine stresul.

Am observat că soluțiile ar fi de preferat să fie tailor-made, adică croite pe personalitatea, interesele și resursele clientului după o cunoaștere mai amplă a vieții acestuia. Nu există o soluție de tip one size fits all ci necesită timp și energie pentru a descoperi o soluție simplă și de efect.

Psiholog George Alexandru Bunescu

Cei 4 A

(A)void – Evită stresul care nu este necesar

  • Învață să spui nu (vezi comunicarea asertivă);
  • Evită oamenii care te stresează;
  • Ia controlul asupra mediului în care trăiești;
  • Redu activitățile de făcut (metoda Eisenhower).

(A)lterează situația care îți provoacă stres

  • Implică schimbarea modalității în care comunici;
  • Exprimă emoțiile și stările pe care le trăiești;
  • Fi deschis la compromis;
  • Creează-ți un calendar balansat (ține cont când e timp liber și când e muncă).

(A)daptează-te la stresor

  • Refă cadrul în care vezi stresul;
  • Vezi imaginea de ansamblu;
  • Ajustează standardele;
  • Practică recunoștiința.

(A)cceptă lucrurile pe care nu le poți schimba (ușor de zis, greu de făcut)

  • Nu încerca să controlezi ceea ce nu ține de tine;
  • Vezi ce poți să iei bun din experiența prin care ai trecut;
  • Învață să ierți;
  • Exprimă-ți sentimentele.

Tehnici eficiente de management al timpului

Managementul timpului joacă un aspect esențial în viața noastră de zi cu zi și poate avea un impact major asupra cum percepem stresul și lucrurile pe care le avem de făcut. Câteva strategii utile pentru a avea un management al timpului eficient ar fi următoarele:

  •  Împarte sarcinile mari în subsarcini mai accesibile – când ne gândim la o sarcină per ansamblul ei va fi mai greu să ne apucăm de respectiva sarcina. Setează-ți pași mici pentru ceea ce ai de făcut și progresează în consecință.
  • Organizează-te mai eficient folosind un calendar precum Google calendar, KanbanFlow
  • Organizează-ți ceea ce ai de făcut folosind aplicații de tipu: Todoist
  • Nu uita să incluzi în acest calendar și activități care îți fac plăcere dar și activități fizice – sunt esențiale pentru managementul stresului.

Prioritizarea activităților folosind matricea lui Eisenhower

Prioritizarea activităților ne poate face să fim mai eficienți și să lucrăm la ceea ce este important. Matricea lui Eisenhower te poate ajuta să faci acest lucru în funcție de importanța și urgența activităților pe care le ai de făcut.

Pune-ți activitățile într-un tabel asemănător cu cel de mai jos și organizează-te mai eficient:

Urgente și importante

Trebuie rezolvate imediat
Importante, dar nu urgente

Planifică pentru mai târziu
Urgente, dar nu importante

Deleagă
Nici urgente, nici importante

Elimină

Dacă resimți stresul în viața ta de zi cu zi și nu reușești să îl gestionezi cum ți-ai dori, te invităm să iei legătură cu un specialist care să te ajute să devii mai rezistent la stres dar să îți ofere și niște alternative care ar funcționa pentru tine.

Pentru final, te invit să urmărești și acest discurs care povestește despre stres.

Articol scris de

George Alexandru Bunescu

ÎȚI RECOMANDĂM

Lasă un comentariu