• stresul

Stresul este tot mai des întâlnit în rândul oamenilor de toate vârstele și, deşi se manifestă diferit de la o persoană la alta, stresul poate avea consecinţe atât în plan emoţional, cât şi în plan somatic, afectând organismul.

Ce este stresul?

Stres dex: STRES, stresuri, s. n. 1. (Med.) Termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave; p. ext. efect nefavorabil produs asupra organismului ființelor de un factor de mediu. 2. (Geol.) Presiune laterală tangențială care se produce în sinclinale și determină formarea cutelor muntoase. – Din engl., fr. stress.

Stresul este în esență răspunsul corpului nostru la orice formă de posibilă amenințare. Atunci când percepi un pericol – chiar dacă este unul real sau imaginar – corpul răspunde automat la acesta, printr-un proces denumit reacție de „fugă sau luptă” (fight or flight reaction).

Din punct de vedere fiziologic, când o posibilă amenințare este percepută, sistemul nervos răspunde prin eliberarea hormonilor stresului (precum adrenalină și cortizolul), care activează starea de urgență a corpului. Inima îţi bate mai tare, mușchii se încordează, presiunea arterială crește, respirația se intensifică și simțurile devin mai ascuțite. Astfel, corpul tău are mai multă energie și rezistență, are un timp de răspuns mai scurt și este pregătit să se lupte sau să fugă din fața pericolului pentru a supraviețui.

Așadar, stresul nu este cu necesitate negativ. Din contră, stresul este o formă naturală de răspuns la amenințările din jur și reprezintă un mod prin care corpul se protejează de pericolele din mediul înconjurător. Atunci când nivelul stresului este sănătos, acesta te poate ajuta să fii concentrat, energic și alert. În situații de urgență, stresul îți poate chiar salva viața – de exemplu, te poate împinge să calci frâna pentru a evita un accident rutier!

Stresul poate să te provoace să răspunzi noilor provocări. De exemplu, te ajută să fii concentrat când trebuie să faci o prezentare la locul de muncă sau te determină să înveți pentru un examen, în loc să îți petreci timpul în fața televizorului. Totuși, de la un punct, stresul nu va mai lucra în favoarea ta, ci va începe să provoace probleme de sănătate majore, să îți altereze starea de spirit, să îți reducă productivitatea, să dea naștere unor probleme în relație și să îți scadă calitatea vieții în general.

Ce cauzează stresul?

Pentru fiecare persoană în parte, stresul poate să apară din cauze diferite, în funcție de contextul specific de viață. Există mai multe posibile origini ale stresului, iar acesta poate să apară atât dintr-o arie a vieții tale, precum și din mai multe simultan.

În primul rând, putem vorbi despre stres la locul de muncă. Cauzele acestui tip de stres includ:

  • Insatisfacția legată de job;
  • Cantitatea prea mare de muncă sau responsabilitățile mult prea mari;
  • Lucrul peste program;
  • Managementul slab – așteptările neclare legate de munca ta sau faptul că nu ai nimic de spus când vine vorba de a lua decizii;
  • Munca în condiții periculoase;
  • Insecuritatea sau instabilitatea jobului;
  • Lipsa oportunităților de avansare;
  • Necesitatea de a ține discursuri ori prezentări în fața colegilor;
  • Discriminarea sau hărțuirea la locul de muncă, mai ales dacă nu primești suport din partea companiei pentru care lucrezi.

Stresul își poate avea originea în viața ta personală sau familială, nu numai în viața profesională. În acest caz, putem vorbi despre:

  • Decesul unei persoane iubite;
  • Divorț;
  • Pierderea locului de muncă sau șomajul;
  • Instabilitatea financiară;
  • Căsătoria;
  • Mutarea într-o nouă locuință;
  • Bolile cronice sau dizabilitățile;
  • Problemele emoționale (precum depresia, anxietatea, furia, suferința, vinovăția, stima de sine scăzută);
  • Necesitatea de a avea grijă de un membru al familiei care este bolnav sau în vârstă;
  • Evenimentele traumatice, precum un dezastru natural, jaful, violul ori violența împotriva ta sau a unei persoane dragi ție.

Există și situații în care stresul are o cauză internă, mai degrabă decât una externă. Astfel de situații includ:

  • Frica și nesiguranța legate de viitor și de propriile puteri de a-i face față;
  • Atitudinile și percepțiile tale despre lume;
  • Așteptările nerealiste și perfecționismul;
  • Schimbarea de orice fel.

Simptomele stresului

Stresul de poate afecta în multe feluri diferite, adesea în alte moduri decât îi afectează pe ceilalți. De cele mai multe ori, oamenii nu conștientizează nivelul de stres pe care îl acumulează decât atunci când simptomele se agravează. Din acest motiv, este recomandat să îți urmărești constant sănătatea psihologică și să cunoști felul în care simptomele stresului se manifestă, pentru a ști dacă devine sau nu un pericol.

Specialiștii grupează simptomele stresului în 4 categorii principale.

Simptome cognitive ale stresului:

  • Probleme de memorie și de organizare;
  • Scăderea puterii de concentrare;
  • Dificultăți în a judeca eficient și a lua decizii;
  • Pesimismul;
  • Gânduri anxioase;
  • Îngrijorarea constantă.

Simptome emoționale ale stresului:

  • Depresie sau o stare generală de nefericire;
  • Anxietate și agitație;
  • Iritabilitate sau chiar furie;
  • Senzația de a fi copleșit, depășit de evenimente sau nevoia de a avea mai mult control;
  • Singurătatea, izolarea de ceilalți, evitarea contactului social.

Simptome fizice ale stresului:

  • Energie scăzută, oboseală;
  • Dureri în diverse zone ale corpului, mai ales dureri de cap;
  • Încordarea mușchilor;
  • Insomnie
  • Transpirația excesivă la nivelul mâinilor și picioarelor;
  • Diaree sau constipație;
  • Amețeală ori senzații de greață;
  • Dureri la nivelul pieptului, bătăi rapide ale inimii;
  • Scăderea libidoului sexual;
  • Răceală sau gripă constante;
  • Strângerea dinților, bruxism.

Simptome comportamentale ale stresului:

  • Schimbări de apetit – mâncatul excesiv sau insuficient;
  • Insomnia sau dormitul excesiv;
  • Retragerea socială;
  • Procrastinarea sau neglijarea responsabilităților;
  • Consumul de alcool, țigări sau droguri;
  • Ticuri nervoase (mușcatul unghiilor, bătăile din picior, etc.)

Tipuri de stres

Stresul acut

Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres. Este cauzat de cerințele și presiunile din perioadă recentă și de cele anticipate în viitorul apropiat. Este vorba de stresul cotidian, obișnuit în multe situații normale.

În doze mici, stresul acut poate fi plăcut și incitant, însă devine epuizant atunci când depășește limita. De exemplu, coborârea pe ski-uri pe o pantă periculoasă poate fi o experiență plină de tensiune și adrenalină dimineața, când ești încă odihnit, dar seara, după mai multe repetiții, poate deveni obositor și chiar periculos. În același mod, atunci când te forțezi peste capacitatea ta de a gestiona stresul acut, acesta îți poate cauza probleme, mai ales în cazul unei expuneri prelungite la stres, fără momente suficiente de odihnă și recuperare.

Stresul acut poate ajunge și la intensități mari, atunci când este cauzat de evenimente traumatice și poate cauza în astfel cazuri probleme de sănătate psihologică, precum sindromul de stres post-traumatic (PTSD).

Stresul acut episodic

Stresul acut episodic apare atunci când o persoană este stresată în mod constant, iar stresul acut se transformă dintr-o experiență ocazională într-un stil de viață. Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decât în cazul stresului acut și pot cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi.

Persoanele care se confruntă cu stresul acut episodic sunt mereu pe fugă și totuși întârzie întotdeauna. Nu reușesc să se organizeze eficient, uită de întâlniri, își pot neglija responsabilitățile și sunt adesea iritabile, uneori chiar nervoase!

Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață nesănătos, de îngrijorarea excesivă și de expunerea constantă la situații stresante. Dacă persoanele care se confrunta cu stresul acut episodic nu fac schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres, acesta poate să se intensifice și să cauzeze probleme grave de sănătate fizică și psihică.

Stresul cronic

Stresul cronic este opusul stresului acut. Stresul cronic apare atunci când o persoană nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte fără speranţă şi renunţă la căutarea soluţiilor.

Stresul cronic poate fi rezultatul experientelor din copilărie sau a traumelor ce devin internalizate şi rămân prezente pentru totdeauna. Aceste experienţe ce provoacă stresul cronic pot afecta personalitatea. O persoană care suferă de stres cronic poate gândi că este mereu în primejdie sau poate avea o stima de sine scăzută.

Cel mai grav aspect al stresului cronic este faptul că oamenii se obișnuiesc cu acesta şi uită că este acolo. Oamenii sunt imediat conștienți de stresul acut deoarece este nou şi ajung să ignore stresul cronic, deoarece este familiar și, uneori, aproape confortabil.

Cum te ajută psihoterapia în reducerea stresului?

Stresul nu trebuie să fie lăsat nesupravegheat odată cu apariţia primelor simptome.

Atunci când stresul are repercusiuni asupra stilului de viaţă este recomandat să apelaţi la câteva şedinţe de psihoterapie.

Psihoterapia individuală ajută la identificarea surselor de stres şi găsirea unor modalităţi sănătoase de a gestiona evenimentele stresante.

După identificarea tipului de stres alături de psihoterapeutul tău veţi elabora un plan personalizat pentru rezolvarea problemelor și eliminarea factorilor de stres.

Stresul
4.9 (97.78%) 9 vote[s]