• anxietate

Anxietatea – ce este, simptome, tratamente și terapii

Frica și anxietatea fac parte din natura umană. S-ar putea să te simți îngrijorat înainte să dai un test sau când mergi pe o stradă întunecată. Acest tip de anxietate este sănătos – te poate face mai vigilent sau mai atent. Se termină, de obicei, imediat după ce te afli în afara situației care a cauzat-o. Anxietatea implică mai mult decât îngrijorarea temporară sau teama. Disconfortul poate interfera cu activitățile zilnice, cum ar fi performanța la locul de muncă, activitatea școlară și relațiile.

Tulburarea de anxietate este un termen general ce acoperă mai multe tulburări diferite:

  • Tulburare de panică;
  • Tulburare de anxietate socială;
  • Tulburare de anxietate generalizată;

Persoanele cu tulburare de panică au atacuri de panică neașteptate recurente. Aceste atacuri de panică sunt perioade bruște de frică intensă care pot include palpitații, bătăi de inimă sau ritm cardiac accelerate; transpiraţii; tremurat; senzații de sufocare sau dificultăți de respirație; şi sentimentul de pericol iminent.

Simptomele de tulburare de panică

  • Atacuri bruşte și repetate de frică intensă;
  • Sentimentul de pierdere a controlului în timpul atacului;
  • Îngrijorări puternice cu privire la următorul atac de panică;
  • Frica sau evitarea locurilor în care au apărut atacurile de panică în trecut.

Tulburare de anxietate socială

Persoanele cu tulburare de anxietate socială (uneori numită „fobie socială”) au o frică puternică de situații sociale în care se așteaptă să se simtă ruşinate, judecate, respinse sau au teamă să nu-i deranjeze sau supere pe ceilalți.

Simptomele de tulburare de anxietate socială

  • Stare puternică de neliniște în prezența oamenilor și dificultăți în a vorbi cu ei;
  • Foarte conştient de sine în fața altor oameni și îngrijorare puternică de a nu se simţi umilit, jenat, respins sau cu teama de a nu-i ofensa pe ceilalți;
  • Frică puternică la ideea că alți oameni îl vor judeca;
  • Se îngrijorează cu zile sau săptămâni înainte de un eveniment în care vor fi alți oameni;
  • Se fereşte de locurile populate;
  • Are dificultăți în a-şi face prieteni și a menţine relaţiile;
  • Se înroşeşte, transpira şi tremură în jurul altor persoane;
  • Senzaţie de greaţă sau disconfort stomacal când sunt alte persoane în apropiere.

Tulburare de anxietate generalizată

Persoanele cu tulburare de anxietate generalizată se confruntă cu axietatea excesivă și simptomele acesteia pe o perioadă de luni de zile.

Simptomele de tulburare de anxietate generalizată

  • Neliniște sau frică puternică;
  • Oboseşte repede;
  • Dificultăţi de concentrare, senzaţia de a avea mintea goală
  • Iritabilitate;
  • Tensiune musculară;
  • Dificultatea de a gestiona îngrijorarea;
  • Problemele de somn (dificultate de adormire sau insomnie, somn neliniștit şi nesatisfăcător).

Factori de risc

Cercetătorii au constatat că factorii genetici și de mediu, frecvent în interacțiune unul cu celălalt reprezintă factori de risc pentru tulburările de anxietate.

Factorii specifici includ:

  • Timiditatea sau un comportament inhibat în copilărie;
  • Femeile sunt mai predispuse la stări de anxietate;
  • Situaţie economică precară;
  • Divorţul sau văduvia;
  • Expunerea la evenimentele de viață stresante în copilărie sau ca adult;
  • Tulburări de anxietate la rudele biologice apropiate;
  • Istorie de tulburări mintale a părinţilor;
  • Niveluri crescute ale cortizolului în salivă după-amiază.

Tratamente și terapii

Anxietatea este în general tratată cu psihoterapie, tratament medicamentos sau o combinaţie între cele două.
Psihoterapia abordează răspunsul emoțional pe care persoana îl are în raport cu aceste situaţii şi ajuta persoana să identifice modelele de gândire şi comportamentele ce stau la baza anxietăţii sale. Psihoterapia considerată cea mai eficientă în astfel de cazuri este psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT).

Aceasta cuprinde două componente specifice ale CBT utilizate pentru tratarea axietății:

  • Terapia cognitivă;
  • Terapia de expunere.

Terapia cognitivă se axează pe identificarea, provocarea și apoi neutralizarea gândurilor nefolositoare care stau la baza tulburărilor de anxietate iar terapia de expunere se concentrează pe confruntarea cu temerile care stau la baza unei tulburări de anxietate pentru a ajuta oamenii să se angajeze în activități pe care le-au evitat.

Te invităm să citești