Conviețuirea cu stresul

Hai să stabilim ceva, și anume că atunci când ne vom întâlni, vom zâmbi de fiecare dată, chiar dacă ne e greu. Să zâmbim unii la alții și să ne facem timp unii pentru alții.

Maica Tereza

Întâlnim din ce în ce mai des acest cuvânt – stres. Oriunde mergem, în metrou, în mașînă, în vacanțe, cu cine ne intersectăm suntem bombardați: „sunt stresat/a”, „nu mai suport stresul de la serviciu”, „este stresant”, „am o muncă stresantă”. Ceea ce știm este că acest „stres” este „ceva” ce ne asaltează permanent și ne face rău. Am ajuns să ne imaginăm „stresul” că un monstru care ne înghite oriunde am fi.

Dar ce este acela stres? Specialiștii definesc stresul că o reacție generală nespecifică a organismului la acțiunea externă a unor factori care pot fi de natură fizică, chimică, biologică sau psihică. Prin urmare vom face distincția dintre stresul de altă natură și cel psihic. Stresul psihic este provocat de factori psihici care pot avea o semnificație pozitivă – eustres – sau negativă – distres – pentru individ.

Că să exemplific, distresul apare când există un dezechilibru între cereri și posibilitățile pe care noi credem că le avem pentru a le face față. Când apare? Atunci când rezolvarea unor probleme ni se pare dificilă, când suntem suprasolicitați, când trăim un conflict intern și chiar și atunci când suntem subsolicitati (lipsa de activitate, monotonia, plictiseală).

Eustresul reprezintă acel „stres plăcut” care apare când desfășurăm activități cu semnificație pozitivă și care ne fac plăcere, atunci când ascultăm muzică, când dansăm, când facem sport etc.

Ceea ce majoritatea oamenilor numesc stres este, de fapt, o senzație interioară de neliniște sau o tensiune percepută că fiind neplăcută. Stresul înseamnă presiune exterioară, iar tensiunea este efectul interior.

Noi oamenii suntem foarte diferiți când vine vorba de greutatea pe care o putem ridică fiecare. Așa se întâmplă și cu toleranță fiecăruia la situațiile percepute că stresante. Există persoane care se adaptează ușor la zgomot și persoane care au dificultăți.

Toleranță la anumite situații este dată de experiențele de viață trăite și de convingerile formate. Dacă le analizăm și le ajustăm putem avea un răspuns mai adaptat. Prin urmare, avem posibilitatea să alegem modul în care reacționăm la evenimentele exterioare.

Suntem cu toții călători în această viață, lucrurile se întâmplă, interpretarea lor – bune, rele – este dată de noi înșine. Semnificația cu care le investim ne dictează modul în care răspundem la acestea. Nu evenimentele sunt relevante, ci modul în care răspundem la ele.

Prea puțîn ne aplecăm asupra noastră, să ne înțelegem stările, emoțiile și ceea ce ni le-a declanșat. Suntem concentrați mai degrabă pe a găși vinovații ba dăm vină pe trafic, ba pe aglomerație, ba pe vanzatoarea de la magazin, ba pe șoferul X, ba pe Y, găsim un vinovat pentru orice. Ne pierdem în acest noian de scuze și neglijăm cel mai important element: noi. Dacă ne-am asumă responsabilitatea lucrurilor care nu ne plac, am putea să facem schimbări benefice în viață noastră.

O soluție pentru a ne îmbunătăți viață este să încetăm să dăm vină pe alții pentru că ne declanșează reacții care nu ne plac. Problema nu constă în ce fac alții, ci în reacția noastră la ceea ce fac alții. Ce ar fi să găsim noi modalități de răspuns? În felul acesta, învățăm să răspundem mai eficient, mai adaptat și tensiunea interioară ar scădea.

Cum ar arată viață ta dacă ți-ai asumă responsabilitatea modului în care te simți și reacționezi la ceea ce se întâmplă? Ce ai putea face începând de astăzi?

Mintea, în felul sau propriu și prin ea însăși, poate să transforme iadul în răi și raiul în iad.

John Milton

Jocul reprezintă un instrument de dezvoltare personală pentru cei care doresc să-și îmbunătățească stilul de comunicare, să cultive apropierea emoțională și să-și consolideze într-un mod sănătos relațiile cu ceilalți.

Jocul reprezintă un instrument de dezvoltare personală pentru cei care doresc să-și îmbunătățească stilul de comunicare, să cultive apropierea emoțională și să-și consolideze într-un mod sănătos relațiile cu ceilalți.

Articol scris de

Psychology Hub

ÎȚI RECOMANDĂM

Lasă un comentariu